Sunt momente în viața unei persoane când, conștientizând liniaritatea în care trăiește, aceasta să simtă nevoia de a face ceva diferit sau de a aduce ceva nou în propria existență. Dacă schimbarea dorită este una minoră, transformarea se poate produce de la sine, fără prea multe planuri sau strategii elaborate. Când este vorba despre o schimbare semnificativă de comportament sau mentalitate, schimbarea nu mai este un act lăsat la voia întâmplării, este un proces complex de conștientizare a nevoilor, de planificare și de etapatizare a pașilor ce trebuie parcurși pentru realizarea schimbării.
Schimbarea este una dorită de persoană, atunci de ce apare reacția de rezistență în fața schimbării?
Există un mecanism interior de apărare având rolul de semnal de alarmă pe care mintea individului îl trage pentru a se proteja.
Rezistența la schimbare poate fi definită ca un comportament de incertitudine, de eschivare a unui individ căruia nu-i sunt clare obiectivele de atins și/sau căruia nu-i este limpede drumul pe care ar trebui să-l urmeze. Principial, această rezistență la schimbare se manifestă prin diferite comportamente, asemănătoare unei crize și poate fi un proces vizibil sau nu. De ce? Pentru că rutina, confortul în viața individului este mult mai facil. Noul aduce o multitudine de stimuli, existând tendința replierii individului pe ceea ce știe, ca o ancoră ce-i legitimează existența. Renunțarea la ceea ce se face cu ușurință determină persoana să nu vadă clar avantajele schimbării, chiar dacă și-a dorit-o.
Conștientizarea schimbării este cu siguranță etapa cea mai importantă dar solicitantă, pentru că este nevoie să te cunoști pe tine, să analizezi cine ești, ce ai vrea să fii și cum ai vrea să se întâmple asta.
Când vorbim de schimbare de mentalitate la nivel de comunitate, de societate, lucrurile se complică foarte mult. Vorbim de colectivități de indivizi, de medii sociale diferite, de nivele diferite de pregătire, percepții și gândire. Aici este nevoie de strategii privind obiective clare, pe termen lung, continuitate în acțiune, respectarea pașilor de urmat, fără schimbări, din mers, de structură majore.
Declarativ, există dorință de schimbare la nivelul societății doar că nu este înțeles faptul că schimbarea vine de la fiecare individ în parte. Schimbarea nu se face cu o baghetă magică și nu se poate întâmpla de pe o zi pe alta. Dacă doar se declamă și nu se face nimic pornind de la fiecare individ lucrurile nu se pot schimba. Toată lumea aclamă nevoia de schimbare numai că acțiunile propriu-zise sunt total în discordanță. La fel de adevărată este lipsa unei strategii naționale coerente, general acceptată politic și social care să ducă la schimbare.
Există persoane care individual exercită acțiuni în sensul schimbării, aparent și-o doresc, amendează factorii de decizie care nu acționează în acest sens și totuși… Aceiași persoană ajunsă în funcție de decizie se comportă exact ca aceea pe care anterior a amendat-o.
Întrebarea care se pune este – de ce?? Răspunsul pare a fi la îndemână: este mai simplu să te afiliezi grupului în care funcționezi decât să expui și să susții propriul comportament de schimbare.
Experimentând astfel de situații, te intrebi cât de complicat va fi să se facă schimbări în societatea noastră. Oare rezistența la schimbare este o racilă a societății românești?
Câte generații vor trece până lucrurile se vor schimba?!?
Georgeta Crișu,
Președinte ANCAAR
Toate textele, informațiile și recomandările conținute în acest site au fost puse la dispoziție în scopul informării. Autorii textelor și ANCAAR depun eforturi constant pentru a se asigura că informațiile sunt de actualitate și își rezervă dreptul de a revizui informația, ori de câte ori este nevoie.
Materialele nu pot fi copiate, distribuite, fără menționarea sursei, autorului și fără permisiunea ANCAAR.
Dreptul de autor pentru toate informațiile găsite pe acest site aparțin autorilor și Asociației Naționale pentru Copii și Adulți cu Autism din România.