DA, adultul cu autism nu este invizibil. Trăieşte în România, chiar dacă din punct de vedere legal el nu există.
Diagnosticul de autism nu este recunoscut după 18 ani, deşi se ştie că această tulburare este pe toată durata vieţii. Nimeni nu îi oferă servicii medicale specializate şi niciun loc de muncă. „Am crezut în şansele noastre, dar în România nu există un loc pentru el. Stă acasă.” (mamă)
Estimări
Din diferite estimări, se crede că în România există 30.000 de persoane cu tulburări de spectru autist. Dar nimeni nu cunoaşte numărul lor exact. „Aceşti oameni nu sunt cifre, nu sunt numere de dosar. Sunt persoane, care au mare nevoie de oameni. Avem o responsabilitate faţă de autiştii noştri.” (blogger anonim)
Omul din spatele Autismului, film documentar (trailer)
Dreptul la educaţie
Statul Român nu investeşte în persoana cu autism, indiferent de vârstă.
Există zeci de ONG-uri în principalele oraşe care oferă servicii de diagnosticare, de terapie a copiilor cu autism şi de consiliere a familiilor acestora. Un program terapeutic individual este posibil, dar improbabil ca orice părinte să şi-l poată permite. Totuşi, foarte mulţi o fac. Există motive de speranță?
Şcolile speciale din România includ copii cu diverse dizabilităţi până la vârsta de 18 ani. Educatorii şi profesorii nu oferă persoanelor cu autism un program de lucru personalizat. Nevoile lor speciale sunt ignorate, iar progresul educaţional inexistent.
După vârsta de 18 ani, adultul cu autism poate fi integrat în două tipuri de colectivităţi:
- într-una din casele familiale private şi de stat, unde locuiesc persoane cu diferite dizabilităţi,
- sau într-un spital de psihiatrie.
În ambele variante, nevoile lui speciale sunt ignorate. Cele mai multe familii decid să ţină adultul cu autism acasă.
Dreptul la o locuinţă, independent de familie
Persoana cu autism are nevoie de o locuinţă în regim protejat, unde spaţiul şi timpul sunt structurate conform nevoilor sale de ordine, organizare şi claritate.
„Sunt anumite forme ale acestei tulburări care au nevoie de un anume regim, un anume program. Dacă lucrurile nu sunt făcute la un nivel performant, e mai bine să le eviţi.” (mamă)
Dreptul la un loc de muncă
Autismul nu se vindecă, însă fiecare persoană poate realiza progrese. În general, autiştii au extraordinare talente artistice (muzică, pictură, modelaj), aptitudini sportive şi destul de frecvent o inteligenţă peste medie. Ascultă-l pe Victor!
Adulţii cu autism mediu şi înalt funcţional pot lucra într-un atelier protejat, cum sunt câteva în România. Adaptarea la mediu şi la colegii cu diverse dizabilităţi, inclusiv motorii sau de vedere, depinde doar de ei. Majoritatea nu se pot integra din cauza lipsei serviciilor specializate de terapie şi consiliere.
Dar măsura în care adulţii cu autism se pot integra pe piaţa muncii nu depinde de inteligenţa, aptitudinile sau posibilităţile lor de comunicare, ci de toleranţa noastră. Susține această cauză!
Înapoi la CAMPANIE
Înainte la SOLUȚII
